Some Greek literary representations of greek life and language in the late eighteenth century

Există trei tipologii despre care se poate vorbi în cultura și tradiția literară a Greciei secolului al XVIII-lea: fanariotă, egeană și ionică/heptanesiană (a celor șapte insule/a insulelor ionice). Aspecte ale vieții și evenimente din istoria Greciei acelor vremuri apar și în unele texte scrise în...

Full description

Saved in:
Bibliographic Details
Main Author: Peter Mackridge
Format: Article
Language:deu
Published: Editura Academiei Române 2016-12-01
Series:Revista de Istorie și Teorie Literară
Subjects:
Online Access:https://ritl.ro/pdf/2016/9_P_Mackridge.pdf
Tags: Add Tag
No Tags, Be the first to tag this record!
_version_ 1841560630909206528
author Peter Mackridge
author_facet Peter Mackridge
author_sort Peter Mackridge
collection DOAJ
description Există trei tipologii despre care se poate vorbi în cultura și tradiția literară a Greciei secolului al XVIII-lea: fanariotă, egeană și ionică/heptanesiană (a celor șapte insule/a insulelor ionice). Aspecte ale vieții și evenimente din istoria Greciei acelor vremuri apar și în unele texte scrise în aria culturală a creștinismului ortodox aflată sub influența fanariotă. Acest articol își propune o analiză a caracteristicilor limbii, literaturii și culturii fanariote din Grecia secolului al XVIII-lea. În acest sens, sunt discutate următoarele texte: două comedii satirice, Alexandrovodas / Prințul fără scrupule, scrisă de G.N. Soutsos în preajma anului 1785 – o satiră la adresa lui Alexandru Mavrocordat, domnul Moldovei –, și Saganaki / Furtuna nebuniei, scrisă de un anonim în preajma anului 1790, avându-l în centru pe domnitorul Țării Românești Nicolae Mavrogheni (între anii 1786 şi 1789); câteva traduceri (din italiană și din germană) ale unor piese de teatru de Carlo Goldoni și August von Kotzebue. Acestea din urmă pun în contrast lumea fanariotă (guvernată de arbitrar și imprevizibil) cu o lume organizată și liniștită în care reprezentanții claselor burgheze și aristocrate se bucură de viață și unde virtutea este pusă la mare preț. Traducătorul lui Kotzebue, Konstantinos Kokkinakis, educat la Constantinopole și București, folosește cuvinte românești în textul său, publicat la Viena în 1801. La fel traducătorul anonim al lui Goldoni, semn că și acesta a petrecut timp în Principatele Române.
format Article
id doaj-art-6d06355225eb46f8b079436048a06c84
institution Kabale University
issn 0034-8392
3061-4201
language deu
publishDate 2016-12-01
publisher Editura Academiei Române
record_format Article
series Revista de Istorie și Teorie Literară
spelling doaj-art-6d06355225eb46f8b079436048a06c842025-01-03T19:21:10ZdeuEditura Academiei RomâneRevista de Istorie și Teorie Literară0034-83923061-42012016-12-01101-4171194Some Greek literary representations of greek life and language in the late eighteenth centuryPeter Mackridge0University of OxfordExistă trei tipologii despre care se poate vorbi în cultura și tradiția literară a Greciei secolului al XVIII-lea: fanariotă, egeană și ionică/heptanesiană (a celor șapte insule/a insulelor ionice). Aspecte ale vieții și evenimente din istoria Greciei acelor vremuri apar și în unele texte scrise în aria culturală a creștinismului ortodox aflată sub influența fanariotă. Acest articol își propune o analiză a caracteristicilor limbii, literaturii și culturii fanariote din Grecia secolului al XVIII-lea. În acest sens, sunt discutate următoarele texte: două comedii satirice, Alexandrovodas / Prințul fără scrupule, scrisă de G.N. Soutsos în preajma anului 1785 – o satiră la adresa lui Alexandru Mavrocordat, domnul Moldovei –, și Saganaki / Furtuna nebuniei, scrisă de un anonim în preajma anului 1790, avându-l în centru pe domnitorul Țării Românești Nicolae Mavrogheni (între anii 1786 şi 1789); câteva traduceri (din italiană și din germană) ale unor piese de teatru de Carlo Goldoni și August von Kotzebue. Acestea din urmă pun în contrast lumea fanariotă (guvernată de arbitrar și imprevizibil) cu o lume organizată și liniștită în care reprezentanții claselor burgheze și aristocrate se bucură de viață și unde virtutea este pusă la mare preț. Traducătorul lui Kotzebue, Konstantinos Kokkinakis, educat la Constantinopole și București, folosește cuvinte românești în textul său, publicat la Viena în 1801. La fel traducătorul anonim al lui Goldoni, semn că și acesta a petrecut timp în Principatele Române.https://ritl.ro/pdf/2016/9_P_Mackridge.pdfepoca fanariotăelemente turce în traducerile în greacăatitudinea față de europa în literaturăelemente de specific geografic și cultural în traducerile în greacă
spellingShingle Peter Mackridge
Some Greek literary representations of greek life and language in the late eighteenth century
Revista de Istorie și Teorie Literară
epoca fanariotă
elemente turce în traducerile în greacă
atitudinea față de europa în literatură
elemente de specific geografic și cultural în traducerile în greacă
title Some Greek literary representations of greek life and language in the late eighteenth century
title_full Some Greek literary representations of greek life and language in the late eighteenth century
title_fullStr Some Greek literary representations of greek life and language in the late eighteenth century
title_full_unstemmed Some Greek literary representations of greek life and language in the late eighteenth century
title_short Some Greek literary representations of greek life and language in the late eighteenth century
title_sort some greek literary representations of greek life and language in the late eighteenth century
topic epoca fanariotă
elemente turce în traducerile în greacă
atitudinea față de europa în literatură
elemente de specific geografic și cultural în traducerile în greacă
url https://ritl.ro/pdf/2016/9_P_Mackridge.pdf
work_keys_str_mv AT petermackridge somegreekliteraryrepresentationsofgreeklifeandlanguageinthelateeighteenthcentury